Informaţii
- Cultură -
Oraşul Gătaia are o reprezentare etnică diversificată şi, prin modul în care s-au păstrat tradiţiile şi obiceiurile specifice fiecărei naţionalităţi, constituie un model de interculturalitate european. Fiecare naţiune şi-a păstrat graiul, portul şi obiceiurile sale. În Gătaia există şi au existat formaţii de dans şi coruri româneşti, maghiare şi slovace bine organizate, cu conducători sau iniţiatori pricepuţi.
- Casa Naţională Gătaia;
- Cămine culturale: Butin şi Percosova;
- Biblioteca Orăşenească Gătaia;
- Biblioteca Liceului Teoretic Gătaia.
La Casa Naţională există o sală de spectacole cu o capacitate de 300 de locuri, o bibliotecă comunală cu 12500 volume şi o sală de culturism pentru tineret. La Casa Naţională se regăsesc expoziţii de grafică, caricatură, pictură, concurs zonal de şah. Tot la Casa Naţională au fost organizate, pentru prima dată în 2006, Zilele Oraşului Gătaia, eveniment ce a intrat în tradiţia locului, fiind sărbătorit, an de an, în a doua duminică din iulie.
Viaţa culturală din Gătaia este legată şi de activitatea Asociaţiei Corale DOINA, care a dobândit personalitate juridică în 1990 şi care este continuator al tradiţiei corului Căminului Cultural din Gătaia.
Corul „Doina” din Gătaia a luat fiinţă în anul 1936, avându-l ca dirijor şi instructor pe Ion Iorgu, iniţial fiind structurat doar ca şi cor bărbătesc, iar ulterior transformându-se în cor mixt. Prima mare ieşire a corului pe o scenă importantă a fost în toamna lui 1936, când corul a participat la Timişoara, la serbările cântecului bănăţean. Paralel cu activitatea corală şi-au desfăşurat activitatea şi o echipă de căluşari aleşi dintre tinerii de atunci ai Gătăii. De-a lungul timpului, corul din Gătaia a participat la numerase concursuri şi festivaluri, venind acasă cu multe diplome şi premii prestigioase. Un rol aparte l-au avut în formarea şi realizările corului, profesorul Diodor Nicoară de la Filarmonica Banatul din Timişoara precum şi solişti ai acestei prestigioase filarmonici: Maria Moraru, Doina Fărcaşu, Ion Ianovici, Eugen Oală etc.
În 28 octombrie 2006, în prezenţa mai mulor feţe disinse şi a unor oficiali, Corul „Doina” a sărbătorit 70 de ani de activitate.
Rugile şi manifestările cultural-religioase care aduc voie bună în rândul locuitorilor oraşului şi satelor aparţinătoare sunt: Ruga în localităţile: Gătaia (de Sfintele Paşti), Colonia-Gătaia (de Paştile Mici- Duminica Tomii), Şemlacu Mare (de Rusalii), Şemlacu Mic (5 august), Sculia şi Percosova (15 august - Sf. Maria Mare), Butin (21 august).
Învăţământul este atestat documentar în zona Gătaia încă din anul 1776, prima şcoală confesională existând aici din 1781. În timpul împărătesei Maria Tereza au apărut primele legi ce se ocupă cu organizarea învăţământului. După 1823, timp de 50 de ani, în Gătaia au funcţionat două şcoli confesionale: ortodoxă română şi catolică maghiară
În prezent Liceul Teoretic Gătaia dispune de un număr de un număr de 25 de săli de clasă în cele 3 corpuri şi 4 amenajate în clădirea internatului de băieţi. În 1969 s-a finalizat construcţia celui de al doilea corp de clădire iar în 1978 cel de-al treilea corp de clădire a fost finalizat. La liceul din Gătaia învaţă aproximativ 750 de elevi.
Şcoli cu clasele I-IV există şi în Sculea (3 clase – o învăţătoare), Şemlacul Mare (4 clase – o învăţătoare), Şemlacul Mic (4 clase – o învăţătoare), Butin (4 clase – două învăţătoare), Percosova (4 clase – o învăţătoare).
În Gătaia există şi o grădiniţă cu program prelungit (peste 100 de copii), două grupe de grădiniţa cu program normal, cu predare în limba română (40 de copii) şi o grupă de grădiniţa cu program normal, cu predare în limba maghiară (12 copii).
În satele aparţinătoare există patru grădiniţe:
- Casa Naţională Gătaia;
- Cămine culturale: Butin şi Percosova;
- Biblioteca Orăşenească Gătaia;
- Biblioteca Liceului Teoretic Gătaia.
La Casa Naţională există o sală de spectacole cu o capacitate de 300 de locuri, o bibliotecă comunală cu 12500 volume şi o sală de culturism pentru tineret. La Casa Naţională se regăsesc expoziţii de grafică, caricatură( Niţov Marius), pictură( Grizea Ileana), concurs zonal de şah. Tot la Casa Naţională au fost organizate, pentru prima dată în 2006, Zilele Oraşului Gătaia, eveniment ce a intrat în tradiţia locului, fiind sărbătorit, an de an, în a doua duminică din iulie.
Viaţa culturală din Gătaia este legată şi de activitatea Asociaţiei Corale DOINA, care a dobândit personalitate juridică în 1990. Fracţiune din această asociaţie culturală desfăşoară activitate efectivă în corul bisericesc.
Rugile şi manifestările cultural-religioase care aduc voie bună în rândul locuitorilor oraşului şi satelor aparţinătoare sunt: Ruga în localităţile: Gătaia (de Sfintele Paşti), Colonia-Gătaia (de Paştile Mici- Duminica Tomii), Şemlacu Mare (de Rusalii), Şemlacu Mic (5 august), Sculia şi Percosova (15 august - Sf. Maria Mare), Butin (21 august).
- Spitalul de Psihiatrie Gătaia;
- Dispensarul medical Gătaia;
- Cabinet medical: Şemlacu Mare;
- Farmacii umane: Gătaia (două);
- Dispensar veterinar: Gătaia;
- Puncte farmaceutice veterinare: Gătaia (două).
Prima circumscripţie sanitară a luat fiinţă din ordinul Ministrului Sănătăţii din Imperiul Austro-Ungar din 1901, când a fost numit primul medic de stat, dr. Ludovic Kardos. Aici erau arondate aproximativ 9000 de persoane din comună şi din satele învecinate. Din 1968, circumscripţia sanitară s-a transformat în centrul de sănătate Gătaia care cuprindea întreg teritoriul comunei, dispunând de trei dispensare sanitare.
Spitalul de Psihiatrie Gătaia a început să funcţioneze în decembrie 1966, fiind construit pe locul unei fost cazarme părăsite, în imediata apropiere a unei păduri de salcâmi şi brazi. Părinţii spirituali ai acestui spital au fost prof.Eduard Pamfil şi conf.Ştefan Stössel. Printre primi medici care au slujit pacienţilor de la Gătaia s-au numărat cei de la Săvârşin, dat fiind că, în acea vreme, Spitalul de Psihiatrie de la Săvârşin tocmai se desfiinţase. De-a lungul anilor, numeroase nume Mari ale psihiatriei naţionale şi-au lăsat amprenta sufletului la Gătaia: prof. Eduard Pamfil, prof. Mircea Lăzărescu, dr. Radu Ricman, conf. dr. Ştefan Stössel, dr. Dan Arthur, dr. Doru Ogodescu. Spitalul de Psihiatrie Gătaia a fost principalul furnizor de medici pentru Catedra de psihiatrie din Timişoara (Prof.Dr.M.Dehelean, Conf.Dr.Pompilia Dehelean, Dr.Monica Ienciu, Dr.Felicia Romoşan, Dr.Tiberiu Mircea), Policlinica din Timişoara (Dr.Novac, Dr.Ogodescu, Dr.Puie, Dr.Sitaru) şi Spitalul de Psihiatrie Jebel (Dr.Florin Gâldău, Dr.Radu Vraşti, Dr.Lucia Rădescu, Dr.Rodica Peleneagră).
După spusele profesorului Mircea Lăzărescu („Culorile nostalgiei – amintiri ale unui psihiatru”,1998), “La Gătaia, la fel ca la Săvârşin, s-au petrecut lucruri minunate. Pe vremuri, aici, psihiatrii citeau şi traduceau din diverse limbi, încercând practicarea variatelor metode de psihodiagnostic şi psihoterapie. Mulţi dintre intelectualii ţării – inclusiv din Bucureşti, Iaşi, Cluj – căutau refugiu în toposul protejat social şi spiritual al Gătăii, alături de “bolnavii propriu-zişi”. La dorinţa lor, uneori recomandaţi de alţi intelectuali, se întâlneau aici, ca într-o agoră spirituală aparte, muzicieni şi pictori, scriitori de romane şi filosofi, traducători şi regizori de film, critici literari şi actori. Toţi, obosiţi sau angoasaţi de vălmăşagurile vieţii zilnice, retraşi pentru un timp, întru regenerare…” Mari scriitori au venit să mediteze, să se regăsească la Gătaia şi să-şi ducă la bun sfârşit creaţii literare: Ion Maxim, Gabriel Liiceanu, Tudor Popa, Paul Caravia, Petru Creţia. Au mai poposit la Gătaia Constantin Noica, compozitorul Radu Şerban,
scriitorul George Şerban (iniţiator al Proclamaţiei de la Timişoara), scriitorii Maria
Luiza Cristescu şi Laurenţiu Cerneţ, regretaţii pictori Delia Dumitraşcu şi Nicolae Popa.
Printre cei ce au ales Gătaia ca loc de retrajere şi de pornire către un alt drum s-au numărat membrii formaţiei Phoenix, care, în 1973, ameninţaţi fiind de armată, au decis să se retragă aici, iar, apoi, să plece pe ascuas către Vest. “Acolo am avut parte de nişte seri foarte interesante, împreună cu cei mai mulţi dintre medicii spitalului, întâlnirile tranformându-se adesea în cenacluri ori seminare culturale. Ne simţeam foarte bine, ştiindu-ne apăraţi în faţa autorităţilor. În incinta clinicii nu putea să intre nici miliţia, nici armata, aşa că ne simţeam la adăpost. În plus existau săli de concert, aveam o sală de repetiţie, de pictură, de sculptură, teren de tenis.” (Nicu Covaci – “PHOENIX însă eu…”, 1994).
În prezent, echipa Spitalului de Psihiatrie Gătaia numără medici psihiatri, psihologi, ergoterapeuţi, asistenţi sociali, asistenţi medicali, personal de întreţinere.
Spitalul constituie baza de practica pentru studentii Universităţii de Vest Timişoara, specializările psihologie şi asistenţă socială, parte dintre psihiatrii şi psihologii spitalului fiind cadre didactice asociate ale Universităţii de Vest.
Spitalul de Psihiatrie Gătaia a găzduit numeroase conferinţe, simpozioane şi seminarii de psihiatrie şi psihologie: Prima Conferinţă Naţională de Psihiatrie Judiciară (1973); Primal Seminar Naţional de Psihoterapie (1979), Seminar Naţional de Psihologie Clinică (1980), Conferinţa Naţională I de Psihoterapie/ Crearea Asociaţiei Române de Psihoterapie (1993), Conferinţa Naţională a Rezidenţilor în Psihiatrie (2002), Simpozion Aniversare „Gătaia – perpetua devenire” – 40 de ani de la înfiinţarea spitalului (2006) etc.
Prima farmacie privată a luat fiinţă în 1890, în prezent pe teritoriul comunei existând două farmacii.
Bisericile şi mănăstirile, toate lăcaşele de cult au o importanţă deosebită pentru fiecare comunitate, contribuind la menţinerea tradiţiilor religioase şi a coeziunii de grup etnic specific fiecărui cult, la menţinerea unei mentalităţi creştine care a dat Europei civilizaţia şi cultura de azi. În jurul Gătăii a existat, dintotdeauna, o mare concentrare spiritual-religioasă. La 12 km sud de Gătaia a fost atestată documentar pentru prima dată în 1270 o mănăstire ortodoxă, cunoscută în prezent cu numele de Mănăstirea Săraca. La 8 km vest de Gătaia a fost prima dată atestată documentar în secolul XVI-lea Mănăstirea Sângeorge, mănăstire ortodoxă, astăzi ortodoxă sârbă. În anul 1392, cu prilejul uneia din primele incursiuni otomane de pradă este arsă şi Mănăstirea Pauliciană, mănăstire catolică, situată în Insula Bârzavei (localizată în zona Colonie-Spital).
- Biserici ortodoxe române: Gătaia (1793, două), Sculia (1862), Percosova (1910), Butin (1925) şi Şemlacu Mare (1886);
- Biserici romano-catolice: Gătaia (1870) şi Percosova (1911);
- Biserici evanghelice luterane: Butin (1818) şi Şemlacu Mare (1845);
- Biserica romano-catolică Butin;
- Biserica reformată Sculia;
- Biserici penticostale: Gătaia şi Butin;
- Biserica baptistă Gătaia;
- Biserica adventistă de ziua a şaptea Gătaia (Biserica Tabor);
- Mănăstirea „Săraca“ Şemlacu Mic (monument istoric -1270).
Ţinând de Mitropolia Banatului - Arhiepiscopia Timisoarei, Mănăstirea Săraca este aşezată în plină câmpie bănăţeana, în localitatea Şemlacul Mic. Prima atestare documentară datează din 1270. Greu încercată de veacuri, Mănăstirea Săraca a fost desfiinţată şi reînfiinţată de mai multe ori. În prezent, Mănăstirea are 8 călugări, dintre care doi duhovnici, hramul său fiind celebrat în ziua de 6 august – Schimbarea la Faţă.
- Stadionul „Progresul“ Gătaia;
- Terenul de fotbal al Liceului Teoretic Gătaia;
- Sala de gimnastică a Liceului Teoretic Gătaia.
Locuitorii din Gătaia se mândresc cu echipa de fotbal „Progresul” Gătaia, care, în 2008, sub conducerea antrenorului-jucător Emerich Vasko, a promovat în Liga a III-a.
- Monumentul eroilor în centrul oraşului Gătaia;
- Monumentul Csizmarik Ladislau în oraşul Gătaia – profesor animator al vieţii culturale bănăţene, împuşcat în Revoluţia din decembrie ’89.
- În cimitirul ortodox din Gătaia odihnesc foşti medici ai spitalului din localitate, nume marcante ale psihiatriei şi psihoterapiei româneşti.
Csizmarik Ladislau s-a născut la Gătaia în 15 martie 1939. A fost profesor de muzică la Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Timiş (azi, Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş). A fost împuşcat în abdomen la 17 decembrie 1989, în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Corpul său a fost incinerat la crematoriul „Cenuşa”din Bucureşti. La intrarea in sediul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş se află o placă de marmură ce păstrează vie amintirea acestui erou Martir. La Gătaia, autorităţile au ridicat un bust al dascălului erou, realizat de sculptorul timişorean Gheorghe Ardeleanu.
Mihail Gaşpar s-a născut la 12 ianuarie 1881, în familia preotului Gaşpar. Şi-a făcut studiile liceale la Timişoara şi la Becicherecu Mare, după care, în perioada 1900-1903, a urmat institutul teologic din Caransebeş. A fost diacon în Lugoj (1903-1911) şi prototpop în Bocşa (1911-1929). Dincolo de activitatea teologică, Mihail Gaşpar este cunoscut datorită romanelor sale istorice. Cele mai importante romane şi nuvele au apărut în foileton în ziarul “Drapelul” din Lugoj, în perioada 1908 - 1912, apoi în volum: „În
vraja trecutului“, Lugoj - 1908; “Din vremuri de mărire“ (roman istoric),“ Vălenii de Munte“, 1909; „Blestem de mamă“ şi „Domnişoa ra Marta“ (nuvele), Arad, 1916 (reeditate la Bucureşti; „De-ale vieţii...“, Lugoj, 1919; „Fata vornicului Oană“ (roman istoric), Bucureşti, 1929. A condus zi a rul „Drapelul” între februarie - octombrie 1918 şi între august 1919 şi mai 1920. Între anii 1923 şi 1929 editează, la Bocşa Montană, ziarul „Drum nou”. A trecut la cele veşnice la 27 noiembrie 1929, în Timişoara.
Prea Onoratul Prelat Ladislau Böcskei se naşte în 11 iulie 1965, în Gătaia. Studiile elementare le-a absolvit în localitatea natală. După bacalaureat, a urmat seminarul teologic din Alba-Iulia. A fost hirotonit preot la 24 iunie 1990, în Timişoara. A activat o perioadă ca vicar parohial în Parohia Timişoara - Elisabetin. Episcopul Sebastian Krauter l-a numit, în anul 1991, secretar episcopal. Începand cu 28 august 1999, a activat ca vicar general şi moderator al Curiei episcopale. La 15 ianuarie 2003, Papa Ioan Paul al II-lea i-a conferit titlul de prelat. Înaintea Crăciunului anului 2008, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit pe Preaonoratul Prelat Laszlo Bocskei, vicarul Bisericii Romano-Catolice din Timişoara, în funcţia de episcop diecezan al Episcopiei Romano-Catolice de Oradea.
Un alt fiu de seamă al Gătăii, născut în anul 1919 în vechiul sat Percosova, este Generalul Ion Şuţa, fiu de ţăran, băştinaş al acestui sat de sute de ani. În 1948, ofiţer-elev al Academiei militare, făcând parte din prima promoţie de ofiţeri, în 1950, avansat în mod excepţional la gradul de maior. În anul 1960 obţine licenţa în drept. Iată ce spune Generalul maior Ion Şuţa despre cariera sa de excepţie: “Pe treptele ierarhiei militare pe care le-am urcat până la gradul de general, m-am străduit să fiu un soldat corect cu mine însumi, iar munca mea, am considerat-o obligaţie morală faţă de poporul meu, faţă de ţara mea. De fapt dragostea de ţară constituie virtutea cea mai de preţ, sentimentul nobil ce trebuie să vibreze în sufletul oricărui cetăţean. Toate acestea, asociate cu munca eficace, munca intensă şi fără preget, mi-au fost ţelul profesiunii mele !”